luni, 1 martie 2010

Martisoare (4)

A fost o nebunie weekendul asta si nu am apucat sa scriu prea multe. S-a terminat luna februarie si s-a incheiat si provocarea thing-a-day. Sunt bucuroasa ca am reusit sa fac ceva nou in fiecare zi, chiar daca nu a fost foarte usor. Mi-e dor sa citesc o carte, sa dorm inainte de 2-3 a.m., sa fac lucruri de care nu am mai prea avut timp luna trecuta. Va multumesc tuturor celor care ati admirat lucrarile mele si mi-ati dat putere sa merg pana la capat.

Voi continua sa fac noi modele, doar ca postarile nu vor mai fi zilnice. Nu de alta, dar in ritmul acesta nu mai am unde sa le pun prin casa :). Voi face si mici tutoriale, sa puteti incerca si singuri modelele mai usoare. Am fost intrebata de cateva persoane daca nu le vand. Cand m-am apucat de origami a fost doar un hobby, nu m-am gandit niciodata ca ar putea interesa pe cineva ceea ce fac, dar, pentru cei care chiar vor, ma pot contacta si discutam ;).

Si, cum zice proverbul "Vorba multa, saracia omului", va arat inca 3 martisoare pe care le-am facut azi-noapte :D


Va doresc tuturor o primavara frumoasa!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ce inseamna sa faci ceva si sa-ti pui sufletul in acel lucrusor..e exact ceea ce vad in martisoarele pe care le-ai facut.
Ma uit si nu ma mai satur..si apropo de martisoare, stii povestea cu voinicul care a eliberat Soarele?
Un mit povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie, şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer şi iarăşi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.

Bluemoni spunea...

Multumesc mult pentru comentariu. Am gasit legenda cand cautam mai multe informatii despre martisor pe care sa le pot prezenta celor care nu stiu ce este aceasta traditie. Intr-adevar am pus suflet in ele, eram ca un copil care vroia sa incerce si modelul asta, si celalalt, si tot asa :).

Am inteles ca sunt probleme cu comentariile, nu se pot posta asa usor, dar mi-ar fi placut sa stiu cine imi scrie. Daca alegeti profilul anononim va rog sa va semnati la inceputul sau la sfarsitul mesajului. Multumesc!

Trimiteți un comentariu